Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
Luni, 21 noiembrie 2016, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a Schitului Ghelari din județul Hunedoara.Luni, 21 noiembrie 2016, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Deveiși al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înbiserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Ghelari
vineri, 25 noiembrie 2016
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
Luni, 21 noiembrie 2016, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a Schitului Ghelari din județul Hunedoara.
Biserica veche din Ghelari, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din anul 1770 şi este ctitoria groful Govăjdiei, Berevoi Gheorghe. Pentru că erau iobagi ai domeniului de minerit, situaţia economică a ghelărenilor nu le-a permis să-şi construiască un nou locaş de cult, după ce biserica lor a fost luată de greco-catolici în anul 1733. 
În tot acest răstimp de aproape 40 de ani, românii ortodocşi din Ghelar şi-au ţinut slujbele în şura unui sătean pe nume Iosif Sârbu, poreclit Zâca. Tradiţia spune că latifundiarul satului vecin, Govăjdia, Brevoi Gheorghe, trecut la calvinism, a ctitorit biserica drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru faptul că soţia sa, greu bolnavă, s-a vindecat în urma Tainei Sfântului Maslu oficiată de preoţii ortodocşi. Hramul acestei biserici era ca şi a celei vechi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fiind construită din piatră, în mijlocul satului, pe locul numit Deal. Pisania din tinda bisericii ne spune că biserica s-a înălţat şi pictat în anul 1770, având ca ctitor pe Brevoi Gheorghe. „Cei vii: Gheorghe, Ghilara, Joja; cu morţii: Lascu, Petru , Mihai, Ana, Safta, Petru, Maria, Iulia, Lascu, Maria, Pascu, Sara, Petru, Fiuca. A fost pictată de zugravii erer Simeon, ereita Caii, ieromonah Ştefan, ereita Teodora, erer Stroe, Nicolae, erer Simeon, ereita Eva, Ianoş, Iudita, Trejia, Danili, erer Moise, Cătuţa şi Nicolae Zugravul din Ţara Românească pentru icoanele împărăteşti.” Mai târziu s-au adugat pronaosul şi turla fară dată cunoscută. Biserica s-a acoperit cu şindrilă în 1932 şi s-au făcut reparaţii în 1941, 1951 şi 1966-67, când s-a acoperit din nou cu şindrilă şi s-a bătut duşumea nouă. Turla este învelită cu cu tablă. Planul bisericii este în formă de navă, cu altar, naos, pronaos şi tindă. Altarul are absida poligonală cu o fereastră în mijloc şi la dreapta, în partea stângă fiind proscomidiarul. Icoanele din altar reprezintă pe Sfinţii Ierarhi, iar în nişa proscomidiarului e pictată Sfânta Treime.
Biserica Ortodoxa Ghelar
•
Biserica Ortodoxa Ghelari
•
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril
•
Biserica veche
•
Informatii
Biserica veche Ghelari
Biserica veche din Ghelari, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din anul 1770 şi este ctitoria groful Govăjdiei, Berevoi Gheorghe. Pentru că erau iobagi ai domeniului de minerit, situaţia economică a ghelărenilor nu le-a permis să-şi construiască un nou locaş de cult, după ce biserica lor a fost luată de greco-catolici în anul 1733. În tot acest răstimp de aproape 40 de ani, românii ortodocşi din Ghelar şi-au ţinut slujbele în şura unui sătean pe nume Iosif Sârbu, poreclit Zâca. Tradiţia spune că latifundiarul satului vecin, Govăjdia, Brevoi Gheorghe, trecut la calvinism, a ctitorit biserica drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru faptul că soţia sa, greu bolnavă, s-a vindecat în urma Tainei Sfântului Maslu oficiată de preoţii ortodocşi. Hramul acestei biserici era ca şi a celei vechi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fiind construită din piatră, în mijlocul satului, pe locul numit Deal. Pisania din tinda bisericii ne spune că biserica s-a înălţat şi pictat în anul 1770, având ca ctitor pe Brevoi Gheorghe. „Cei vii: Gheorghe, Ghilara, Joja; cu morţii: Lascu, Petru , Mihai, Ana, Safta, Petru, Maria, Iulia, Lascu, Maria, Pascu, Sara, Petru, Fiuca. A fost pictată de zugravii erer Simeon, ereita Caii, ieromonah Ştefan, ereita Teodora, erer Stroe, Nicolae, erer Simeon, ereita Eva, Ianoş, Iudita, Trejia, Danili, erer Moise, Cătuţa şi Nicolae Zugravul din Ţara Românească pentru icoanele împărăteşti.” Mai târziu s-au adugat pronaosul şi turla fară dată cunoscută. Biserica s-a acoperit cu şindrilă în 1932 şi s-au făcut reparaţii în 1941, 1951 şi 1966-67, când s-a acoperit din nou cu şindrilă şi s-a bătut duşumea nouă. Turla este învelită cu cu tablă. Planul bisericii este în formă de navă, cu altar, naos, pronaos şi tindă. Altarul are absida poligonală cu o fereastră în mijloc şi la dreapta, în partea stângă fiind proscomidiarul. Icoanele din altar reprezintă pe Sfinţii Ierarhi, iar în nişa proscomidiarului e pictată Sfânta Treime.
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, în perioada 2 – 13 august are loc în localitatea Ghelari, capitala Ținutului Pădurenilor, Tabara studențescă de vară organizată de Asociația Studenților Creștini Ortodocși Romani din Cluj Napoca, sub îndrumarea părintelui Ciprian Negreanu. Tabăra de anul acesta este intitulată: “Comorile de omenie şi credinţă din lada de zestre a satului românesc. Satul românesc – între moarte şi renaştere”, tema fiind profund legată de fenomenul părăsirii satelor şi a gospodăriilor româneşti şi odată cu acestea, depărtarea de adevărata înţelegere a credinţei pe care omul de la sat o cuprindea prin simplitatea inimii.
Tabara studențească ASCOR-Cluj la Ghelari
vineri, 5 august 2016
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, în perioada 2 – 13 august are loc în localitatea Ghelari, capitala Ținutului Pădurenilor, Tabara studențescă de vară organizată de Asociația Studenților Creștini Ortodocși Romani din Cluj Napoca, sub îndrumarea părintelui Ciprian Negreanu. Tabăra de anul acesta este intitulată: “Comorile de omenie şi credinţă din lada de zestre a satului românesc. Satul românesc – între moarte şi renaştere”, tema fiind profund legată de fenomenul părăsirii satelor şi a gospodăriilor româneşti şi odată cu acestea, depărtarea de adevărata înţelegere a credinţei pe care omul de la sat o cuprindea prin simplitatea inimii.
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Catedrala Pădurenilor
Noua biserica din Ghelar a fost construita pe vremuri de răstriște prin strădania părintelui Nerva Florea și jertfa ghelărenilor
Postările cele mai populare
EPISCOPIA DEVEI
MITROPOLIA ARDEALULUI
PATRIARHIA ROMANA
