Catedrala Ortodoxa Ghelar
Construcţia acestui măreţ edificiu religios a început în anul 1939 sub îndrumarea preotului Nerva Florea, care a şi dus-o la bun sfârşit.
Greutăţile prin care trecea România în timpul celui de-al doilea război mondial au făcut ca lucrările la construcţia viitoarei biserici să demareze cu greu.
În anul 1942 a luat fiinţă în Ghelari un cor mixt, numit Muncă şi lumină, care împreună cu fanfara Exploatării Miniere Ghelari au făcut în cursul anului 1942 vizite în întreaga ţară, pentru a strânge fondurile necesare înălţării bisericii. Vremurile care au urmat au făcut ca lucrările la viitoarea biserică să înainteze cu greu. Germenii comunismului au început să încolţească şi în Ghelari. Biserica a început să fie prigonită şi doar dârzenia Preotului Nerva Florea care a suferit şi închisoarea pentru idealul său „de a zidi o biserică măreaţă“ a făcut ca aceasta să mai fie posibil.
Greutăţile prin care trecea România în timpul celui de-al doilea război mondial au făcut ca lucrările la construcţia viitoarei biserici să demareze cu greu.
În anul 1942 a luat fiinţă în Ghelari un cor mixt, numit Muncă şi lumină, care împreună cu fanfara Exploatării Miniere Ghelari au făcut în cursul anului 1942 vizite în întreaga ţară, pentru a strânge fondurile necesare înălţării bisericii. Vremurile care au urmat au făcut ca lucrările la viitoarea biserică să înainteze cu greu. Germenii comunismului au început să încolţească şi în Ghelari. Biserica a început să fie prigonită şi doar dârzenia Preotului Nerva Florea care a suferit şi închisoarea pentru idealul său „de a zidi o biserică măreaţă“ a făcut ca aceasta să mai fie posibil.
În anul 1960 pereţii bisericii erau ridicaţi, începându-se pictura care a durat până în 1965. Frumoasa pictură a fost realizată de Constantin Niţulescu cu o echipă de cinci pictori, ucenici ai săi, după tipicul iconografic al Bisericii Ortodoxe.
Mobilierul a fost confecţionat în Biserică de către sculptorul Ioan Cristea din Alba Iulia. În 4 noiembrie 1973 biserica a fost sfinţită de către episcopul Visarion Aştileanu al Aradului.
Dimensiunile bisericii sunt impresionante; 47 m. lungime, 21 m. lăţime şi 47 m. înălţime, planul ei fiind cel bizantin, adică crucea greacă şi având 7 turle: două mai înalte în faţă, două la limita dintre naos şi pronaos şi două la limita dintre altar şi naos iar al şaptelea este cupola. Iconostasul este turnat în ghips şi poleit cu foiţă de aur, ca şi aureolele sfinţilor din biserică.
Toate aceste lucrări s-au făcut sub păstorirea Preotului Nerva Florea. Preotul-ctitor a mai ridicat şi numeroase alte anexe în jurul bisericii dintre care amintim un bloc cu patru apartamente, unde astăzi funcţionează un schit şi o frumoasă clădire care urma să adăpostească muzeul bisericii.
