În anii 1769, 1773 şi 1793 este consemnat preotul Lazăr din Ghelar, rămas în amintirea credincioşilor ca un proroc. O însemnare pe un Antologhion din 1777 existent la Biserica din Ghelar, însemnare ce poartă data de 7 septembrie 1780, ne aminteşte de un alt preot cu numele Ioan. Între 1813-1826 în Ghelari a slujit preotul Petru, iar după aceea preotul Moise Alic până în 1875, când paroh în Ghelari a fost Gheorghe Ungur. Acest preot, originar din satul Cinciş, a avut o bogată activitate în mijlocul ghelărenilor, înfiinţând un cor bărbătesc şi însufleţind prin predicile sale spiritul românesc atât pus în umbră de stăpânirea austro-ungară. Preotul Victor Păcurariu (1911-1918) fost următorul paroh al Ghelarului, după el urmând Preotul Gheorghe Henţia (1918-1939). Acesta a fost un preot cărturar, care a ridicat viaţa culturală a Ghelarului prin înfiinţarea unui cor bărbătesc în localitate. În lipsa unui dirijor, a condus şi instruit şi fanfara Exploatării miniere Ghelar. Pe vremea când era paroh la Lelese, între anii 1909-1910 Pr. Henţia a întreprins o călătorie în America, lăsând chiar şi un memoriu al călătoriei sale sub numele de O călătorie în America unde descrie cu lux de amănunte drumul până în America şi locurile vizitate. În martie 1939 preotul Henţia a trecut în veşnicie locul fiindu-i luat de vrednicul preot Florea.